Specialiștii în educație acvatică recomandă înscrierea copilului la înot de la o vârstă care, de multe, ori, pare neverosimilă pentru părinți, respectiv începând cu 4 luni. Chiar dacă micuții par ființe foarte fragile, și din multe puncte de vedere așa e, adevărul este că în primele luni de viață, funcțiile corpurilor și creierelor de bebeluși îi aduc aproape de statutul de superoameni. Gândiți-vă, de exemplu, la viteza cu care cresc și cu care trebuie să le înnoiți hăinuțele, un ”fenomen” care nu apare la nicio altă vârstă. Un alt exemplu ilustrativ în acest sens este progresul adus de salturile mentale, atunci când pare că cel mic a crescut emoțional și intelectual într-o lună cât alții în 10. Chiar dacă pare desprins din povești, părinții știu bine că e cât se poate de adevărat.
Prin urmare, iată de ce educația acvatică trebuie să își facă loc în viețile copiilor încă de la primele luni de viață.
- Adaptarea la mediul acvatic este spectaculos de rapidă. Condițiile din bazin și chiar de la marginea acestuia sunt surprinzător de asemănătoare cu mediul intrauterin care le este încă întipărit în subconștient copiilor. Prin urmare, chiar dacă sunt puși într-un context nou, datorită instinctelor prenatale încă prezente, copiii se vor simți foarte confortabil și vor accepta ușor o astfel de experiență.
- Orele de înot combat frica de apă a micuților. Chiar dacă toși părinții își doresc să își protejeze copiii tot timpul, adevărul este că o astfel de sarcină e imposibilă. De aceea, copiii trebuie să deprindă cât de devreme se poate câteva modalități prin care se pot proteja singuri. Combaterea fricii de apă este primul pas pentru gestionarea unei situații de înec. Atât timp cât copilul este mai sigur pe el și nu intră în panică, cu atât mai mult îi cresc șansele de suprviețuire în cazul unui astfel de accident.
- Orele de educație acvatică îi pot salva viața micuțului. În strânsă legătură cu numărul 2 de pe lista noastră se află învățarea tehnicilor propriu-zise de înot și de respirație, cu atât mai mult cu cât OMS plasează înecul printre primele cauze de deces în rândul copiilor la nivel global.
- Înotul va crește încrederea copilului în sine. Un bebeluș încrezător și curios se transformă într-un copil independent și mai târziu într-un adult cu talente de lider. Par salturi mari, dar rezultatele se vor vedea cu ochiul liber. Înotul este prima activitate pe care o va face fără ajutorul părinților și va deprinde numeroase trucuri în apă chiar înainte să învețe să meargă.
- De altfel, tocmai pentru că sunt mai încrezători în ei, copiii înscriși la înot au un echilibru corporal mai bun și învață să meargă mai ușor. De asemenea, activitatea are numeroase alte beneficii fizice în sine. Așa cum ziceam, îl poate ajuta pe copil să meargă mai repede, să ăși coordoneze mai ușor mișcările și să își mențină o postură corectă a corpului. Pe termen lung, practicat cu regularitate, înotul va contribui la dezvoltarea armonioasă a corpului precum și la combaterea unor afecțiuni metabolice, respiratorii sau de circulație.
